Gardul Sînt campionul care n-a ajuns campion. Învingi cu inima nu cu pumnii Dar cîteodată îți trebuie pumni tari Iar inima singură nu poate sări un gard unde Dincolo te așteaptă raiul Deseori dincolo nu este niciun rai Doar o grămadă de pietre chiar îți trebuie pumni tari Iar cînd una din pietre deschide un ochi Înțelegi că pietrele au fost cîndva fețe de oameni Care n-au ajuns campioni Și atunci asta necesită refacerea forțelor Alți pumni din ce în ce mai tari Alte inimi din ce în ce mai dornice să piardă Alte fețe din ce în ce mai împietrite. Alt rai – dacă îmi este permis.
Cărți,multe cărți.
