Valetul de Pica

Andrew J. Rush a atins acel tip de succes de critica si comercial la care majoritatea scriitorilor indraznesc doar sa viseze: are un agent si un editor in New York, iar cele douazeci si opt de romane politiste ale sale s-au vandut in milioane de exemplare. Dar Rush ascunde un secret intunecat. Sub pseudonimul „Jack of Spades" - Valetul de Pica - el scrie o alta serie de romane noir, thrillere violente, lugubre, masochiste. Cand fiica lui gaseste una dintre aceste carti, ea incepe sa puna intrebari. Intre timp, Rush primeste o citatie in instanta de la o femeie care il acuza ca i-a plagiat propriile scrieri. Astfel, reputatia, cariera si viata sa de familie sunt amenintate, iar in mintea lui incepe sa auda vocea sarcastica a lui Jack of Spades. „Exact atunci cand crezi ca ai inteles totul, Joyce Carol Oates te uimeste inca o data. Si o face in stil mare." New York Times Book Review Numita de John Updike „cea mai importanta scriitoare din America", Joyce Carol Oates a primit sau a fost nominalizata la cele mai mari premii literare: National Book Award, Pulitzer Prize, PEN/Faulkner Award, James Tait Black Memorial Prize, Prix Femina Etranger. Fragment: " IMUNITATE Acum ai imunitate. Nimeni n-o va crede pe scorpie, daca te acuza. Adesea Jack of Spades ma tachina. Adesea Jack of Spades ma zeflemisea. In interstitiile vietii „mele" — viata mea de scriitor Andrew J. Rush — cuvintele enigmatice aveau sonoritatea unei scurgeri de gaze. Mai cu seama in seducatorul meu birou construil deasupra vechilor grajduri. in ceea ce a fost refugiul meu, ma simteam vulnerabil, surescitat. Orice ai vrea sa faci, CW Haider este tinta ta. Uita-te la ce-ti sta in fata! Cea mai savuroasa provocare, „Nu am nici cel mai vag interes pentru C.W. Haidei. Nici macar n-o sa intreb cum se simte." Asta asa era. Asa hotarâsem. in saptamânile de dupa convocare si audiere. In saptamânile de dupa prabusirea din sala de judecata. Tipetele, Dreptate! Si totusi, se parea ca munca mea nu decurgea bine, Dintr-odata, meticuloasa schita de douazeci de pagini pentru Zigzag nu mai avea nici un sens. Imi petreceam uea mai mare parte a programului de lucru recitind apatic pi revizuind materialul. Inainte de convocare, ajunsesem pe la pagina 120 a romanului, dar acum, cu erodarea zilnica, nici macar jumatate din acest volum nu suportam pla citesc. Tot ce scrisesem cu constiinciozitate pe durata crizei imi suna acum gaunos. Proza mea, luata in deradere de femeia cu par alb si zburlit in sala de judecata, se dovedea rasuflata si neconvingatoare. „Personajele" pe care credeam ca le-am creat cu dragoste, si ale caror portrete desenate in creion erau prinse pe panoul de lânga masa, pareau sa fi conspirat impotriva mea, pe la spate, vorbindu-se sa rosteasca platitudini de genul celor pe care le citesti in uaricaturi. Vezi? Scorpia a aruncat un blestem asupra ta. Ce vei face, ca sa-l exorcizezi? "