Cartea junglei. Puterea lupului e haita

Crescut in haita lupilor, Mowgli traieste de cand se stie in jungla, sub atenta supraveghere a inteleptei pantere Bagheera. Baiatul se simte minunat in lumea animalelor si nu se poate gandi nicio clipa sa o paraseasca, desi vine o vreme cand e din ce in ce mai evident ca jungla nu e un loc potrivit pentru el. Cand un tigru razbunator face legamant sa distruga puiul de om, lumea lui Mowgli e data cu totul peste cap. Cu ajutorul noului sau prieten, ursul Baloo, baiatul porneste in aventura propriei salvari ? o aventura care va schimba lucrurile pentru totdeauna. Va reusi puiul de om sa-si gaseasca locul in jungla? Fragment din poveste: ?PUIUL DE OM patrunse si mai adanc in orasul parasit. Urca pe un coridor intins, luminat prin gauri largi in zid, care amestecau fasiile de lumina cu peticele de umbra. Simti in continuare privirile sutelor de spectatori intoarse asupra lui, insa acum erau tacute si furise, adapostite de intuneric. Fara indoiala, nu mai era rost de ras si chicoteala. Inainte sa intre in incapere, Mowgli fu intampinat de un iz dulceag si respingator, un amestec de fructe rancede si duhoare de jivina care nu se mai imbaiase de multa vreme. Puiul de om ezita, incercand sa-si stapaneasca greata, dar maimutele dadura branci sa inainteze. Pretutindeni in jur se inaltau trepte, etaje si platforme zidite de mana omului, formand o vale pietruita, un spatiu nefiresc, care ar fi putut gazdui cu usurinta toate fapturile pe care le intalnise Mowgli vreodata si inca o data pe-atat. Trebuie sa fi fost o sala imensa. Dar cu ce scop? Puiul de om descoperi numaidecat sursa duhorii: un maldar gigantic de fructe putrezite, mai inalt decat Mowgli, trona intr-un colt al incaperii si crestea vazand cu ochii, pe masura ce maimutele aruncau fructe de la ferestre. Se pregateau de hibernare, asa cum ii spusese Baloo... sau era altceva la mijloc? Mowgli se uita in jur si se infiora cand observa ca toate maimutele se pitisera la adapostul umbrelor. Ramase de unul singur in mijlocul maretei sali, aidoma unei furnici intr-o pestera. Totusi, instinctele ii spuneau ca in intuneric mai era cineva. Ar fi vrut s-o ia la goana, sa fuga oriunde altundeva, dar nu indrazni sa faca niciun pas. Salut? rosti el sfios. Ecoul glasciorul sau se lovi de peretii de piatra dimprejur, dar nu primi niciun raspuns. Apoi deslusi o miscare in bezna. Un brat enorm se ivi din umbre, insfaca o papaia din gramada de fructe si se facu nevazuta.?