Melciclopedia

Plina de jocuri de cuvinte si cu numeroase trimiteri culturale, Melciclopedia este o aventura a imaginatiei, a eruditiei si a spiritului ludic. Intr-o dimineata de toamna, Melcul Print si-a dat seama ca nu stie cine este. Convins ca fiecare dintre noi este mai mult decat un simplu nume, porneste in aventura vietii sale, cea mai mare aventura a oricarui erou: descoperirea de sine. Calare pe un melcteorit ajunge in Melxopotamia, o tara a carei forma de guvernamant este anarhia constitutionala si a carei economie se bazeaza pe industria melcalurgica, pe industria constructoare de melcomotive, dar si pe ploile de melcteoriti. Aici se intalneste cu Melc Capone, cel mai mare gangsteropod, cu Melcduza Zuza si Melca Sirena, dar si cu Melcfisto, si descopera ca exista nenumarate si nebanuite feluri de melci (melci de apa dulce si melci de apa minerala, melci de limonada, melci marini si melci submarini, melcaini si melhiene, si chiar si niste melci maramureseni, originari din nordul Romaniei, care au pe partea din fata a cochiliei, ca semn distinctiv, sigla Ferrari). Melcredo quia absurdum, cum ar veni. Aventura sa este un parcurs initiatic, o odisee a spiritului ludic si imaginativ, a acelei parti din noi care trebuie sa invete din nou sa viseze, sa zambeasca, sa priveasca si sa inteleaga, sa traiasca pe indelete si fara graba. Melc-avertisment: indiferent cum alegeti sa va traiti aventura personala – cu viteza melcului sau cu viteza ametitoare a secolului in care traim – trebuie sa tineti minte un lucru: cele mai lungi si mai dificile calatorii le avem inauntrul, nu in afara noastra. „– Te rog…, deseneaza-mi o oaie, i-am repetat. Stupoarea i s-a sters de pe chip intr-o clipita si mi-a spus: – Cu cochilie sau fara? Acum mi-a venit mie randul sa alunec pe toboganul perplexitatii, dar intrasem in hora si trebuia sa joc. – Cu cochilie. Cine a mai pomenit oaie fara cochilie? i-am spus. – Ei, vezi tu, Melcule Print, a fost o vreme cand existau si oi fara cochilie.“