Legende despre Stefan cel Mare

Stefan cel Mare, eroul legendar, una dintre cele mai populare personalitati istorice si mitice, a dominat veacuri de-a randul imaginatia romanilor. El a rezonat in constiinta populara prin felul in care a inteles sa se apropie de popor, de nevoile razesimii si sa conduca destinele tarii sale spre prosperitate, belsug si neatarnare. S-a bucurat de aprecierile efective ale colectivitatii, datorita modului in care s-a suprapus, la un moment dat, peste idealul de erou conducator. Vazut de popor, Stefan cel Mare pastreaza datele inregistrate de istorie, dar se realizeaza acea figura de dimensiuni impresionante, care s-a transmis din generatie in generatie prin legenda. - Mihai Alexandru Canciovici, Studiu introductiv Fragment din povestirea "STEFAN-VODA SI TURCII": ?Stefan-Voda a fost un domn despre a carui istetime si vitejie s-a dus vestea, cum se zice: peste noua tari si noua mari. De cum s-a suit pe scaunul Moldovei si pana ce-a pus manele pe piept, n-a avut mai nici o zi de pace si odihna, ca alti oameni, ci tot numai razboaie peste razboaie. Nu apuca bine a se bate cu un imparat, crai, voda sau ce era si iarasi trebuia sa mearga impotriva altuia. Si poate nu s-ar fi batut de atatea ori, daca craii si imparatii de primprejur i-ar fi dat pace. Apucandu-se dusmanii tarii lui mai intai la sfada cu dansul, el fiind un orn care nu suferea niciodata pe nime sa-i sufle in bors, nu se lasa pana ce nu-i da fiecaruia cate o bataie de la roate, stii colea... s-o tie-n minte cat a fi s-a trai. Asa era Stefan-Voda, cine vre sa stie: intelept, istet, inimos si viteaz cum n-a mai fost altul pe timpul lui, de-ai fi umblat sa cauti lumea lungis si curmezis. Cu mai multi ani inainte de a se urca Stefan-Voda pe scaunul Moldovei, zice ca imparatul turcesc a fost pus ochiul pe Moldova si de aceea cauta el toate chipurile cum ar putea pune mana pe dansa. Da niciodata nu s-a putut ajunge tanta. Dupa ce s-a suit Stefan pe scaunul domnesc, iarasi s-a cercat norocul, voind sa-l rapuie si sa-I faca ca sa plateasca haraci, dupa cum plateau si alti voievozi din alte tari inchinate de mai inainte. Stefan mai degraba s-ar fi dat capul, decat ar fi inchinat cuiva tara de buna voie s-ar fi platit haraci. De aceea intelegand el, de la cine-a inteles, cu ce fel de cugete prietenesti se poarta turcul, a chemat intr-o zi pe toti sfetnicii lui, cum si pe multi alti boieri si oameni insemnati la sine, si tinand cu dansii sfat, le istorisi, din fir in par toate cele ce voieste sa inceapa si sa faca turcul.?