De-a lungul istoriei, s-au născut și afirmat numeroase teorii ale conspirației și în care indivizi, organizații de tot felul – fundații, grupări, guverne, corporații multinaționale, oameni politici au inițiat și organizat numeroase acțiuni în marginea legii, ca să nu spunem deschis comploturi și conspirații. Teoriile au apărut și s-au manifestat în special în perioadele de criză ale istoriei și, ceea ce este foarte important, au marcat încrederea oamenilor, deoarece acestea pot fi utilizate în momente de restriște sau criză drept instrumente fiabile de control asupra grupurilor sociale. Așadar, în momentele de cumpănă din viața oamenilor, în locul unui adevăr documentat științific, care nu poate consola omul în atari împrejurări, unii preferă să accepte teorii absconse, să identifice dușmani, în majoritatea lor absolut iluzorii. Și aceasta pentru că este mai simplu să se explice oamenilor că istoria constituie o poveste foarte lineară și în care cu cât înaintăm mai repede în timp se pot prezice și se pot controla evenimentele. În mod practic, teoriile conspirației, care au foarte puțin de-a face cu investigațiile și gândirea de tip critic, încearcă să ofere omului de rând o imagine simplistă asupra unei perioade marcate de evenimente tragice, de exemplu – crize de tot felul, războaie, revoluții, boli, dezastre naturale, consecințele sociale și politice ale populismului și în care ființa umană simte deseori că pierde controlul propriei vieți. Cu cât parcurgem epocile istoriei, teoriile privind existența unor forțe oculte – de exemplu: francmasonii și sataniștii, Illuminati, repetă la nesfârșit faptul că cei din urmă doresc să cucerească și să controleze resursele planetei și viețile oamenilor. În comparație cu epocile anterioare, în secolul al XXI-lea teoriile conspirației devin mult mai elaborate, cu subiecte mult mai interesante, unele chiar atrăgătoare pentru marele public, prin care, în final, se dorește convingerea unei audiențe cât mai largi.
Cărți,multe cărți.
