Pentru ca lucrurile să se schimbe cu adevărat, trebuie să îndrăznim altruismul. Să avem curajul de a spune că altruismul veritabil există, că poate fi cultivat de fiecare dintre noi și că evoluția culturilor poate favoriza expansiunea lui. Să îndrăznim să învățăm altruismul în școli ca pe un mijloc prețios care permite copiilor să-și realizeze potențialul natural de bunăvoință și de cooperare. Să îndrăznim a afirma că economia nu se poate mulțumi cu glasul rațiunii și al interesului strict personal, că trebuie să asculte și să facă auzit glasul solicitudinii. Să îndrăznim să ținem cont de soarta generațiilor viitoare și să schimbăm felul în care exploatăm astăzi planeta, care mâine va fi a lor. Să îndrăznim, în sfârșit, să proclamăm ideea că altruismul nu este un lux, ci o necesitate. „Iubirea altruistă este cea mai bună garanție a unei vieți pline de sens, o viață în care aducem fericire altora și încercăm să le reducem suferințele, o viață pe care o putem privi cu un sentiment de satisfacție senină la apropierea morții. Adevărata fericire este nedespărțită de altruism, fiindcă participă cu bunătate esențială și este însoțită de dorința profundă ca fiecare să se poată împlini în viață. Este o iubire întotdeauna disponibilă și izvorăște din simplitate, din seninătate, din forța imuabilă a unei inimi pline de bunătate.” (MATTHIEU RICARD)
Cărți,multe cărți.
