Într-un bazar sentimental Stofe vechi, o mandolină, Un Cézanne și doi Gauguin, Patru măști de bronz: Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin, O sofa arabă, două vechi icoane bizantine, Un potir de-argint, mai multe vase vechi de Saxa, pline Cu mimoza, tamburine spaniole, lampioane Japoneze, trei foteluri cu inscripții musulmane, "Fleurs du mal" legate-n piele de Cordova, Și pe pian: Charles Baudelaire și-alături Villiers de l'Isle-Adam... Toate sunt ca și-altădată... O, bazar sentimental!... Toate sunt ca la plecarea mea - dantelă și cristal... Și cu toate-acestea, câte tocuri nu-și lăsară forma Pe covoarele-ți bogate de Buhara? Și-n enorma Ta colecție de patimi, câte buze nu-ncercară Să-ți transcrie madrigaluri Pe obrajii tăi de ceară?... Câte tragice-nceputuri nu sfârșiră-n simfonia Mută-a lacrimilor? Câte nu pieriră-n veșnicia Inutilului? Căci noaptea cea dintâi fu cea din urmă, Iar dorința ta... nimicul - și nimicul nu se curmă!... Știu că m-așteptai pe mine... Iată-mă, sosesc și-ți zic: Te-ntâlnesc întâia oară... Tot ce-a fost n-a fost nimic, Minte-mă din nou... Aprinde lampioanele... Coboară Transparentele... Dă-mi calmul și culorile de seară... Dă-mi și buzele, și ochii, și... "Les fleures du mal" la fila Trei sute treizeci și nouă: "La mort des amants"... Dar mila De amanții tăi ce-așteaptă pe trotuar plecarea mea Mă-ntrupează-n cel de-alt'dată și... Pe-araba ta sofa: Cântece-n surdină, Gesturi, Umbre, Flori, Et caetera!...
Cărți,multe cărți.
