Papii. Istorie si secrete (Editia a II-a)

?In urma edictului de la Mediolanum, promulgat in anul 313 de imparatii Constantin cel Mare si Licinius si stipuland recunoasterea egalitatii in drepturi a crestinismului cu celelalte culte ale imperiului roman, Biserica de la Roma iese din catacombe si capata drepturi cetatenesti; dupa trei secole de persecutii, isi poate practica public cultul. Statul devine treptat crestin, [insa] criza [sa se accentueaza?] Dar episcopul Romei rezista, [?], capata o calitate cetateneasca. La sosirea barbarilor, autoritatea sa o inlocuieste pe cea a imparatului si papa este ?defensor urbis?. Biserica dobandeste in acest fel o dimensiune universala. [?] Autoritatea papei, in cadrul controverselor de natura dogmatica, este recunoscuta inca din vremea lui Leon cel Mare; este intaietatea dobandita de tronul apostolic.? (Claudio Rendina ? Cuvant inainte)Incununata in anul 1984, la doi ani dupa aparitie, cu premiul Fregene si cunoscand o a doua editie in anul 1993, Papii. Istorie si secrete poarta semnatura scriitorului si poetului roman Claudio Rendina, autorul mai multor volume publicate de editura Newton & Compton, in care sunt abordate aspecte ale lumii puterii: I Dogi. Storia e segreti (Dogii. Istorie si secrete ? 1984, 1993), I capitani di ventura (Condotierii), Il Vaticano (Vaticanul), Pasquino. Quattro secoli di pasquinate (Pamfletele lui Pasquino. Patru secole de istorioare satirice si pamflete - premiul Fregene in 1991).Biografiile loctiitorilor lui Hristos incheaga in cartea lui Claudio Rendina aproape o poveste miraculoasa, aceea a unei puteri emblematice, la a carei relatare contribuie personaje distincte: conducatori sau piese de sacrificiu in evolutia papalitatii.Pulsatiile evenimentelor istorico-politice razbat cu pregnanta din paginile cartii ? chiar daca, in unele cazuri, ele coplesesc personajul sau, in altele, nu reprezinta decat o modesta butaforie, eroul dominandu-si epoca ?, iar vietile succesorilor apostolului Petru se intretaie cu cele ale unor antipapi sau ale conducatorilor laici; dupa cum, tot asa de bine, forta unui conciliu sau a unui conclav pune in umbra figura suveranului propulsat in fruntea ierarhiei catolicismului. Cu rol de netagaduit in structura vietilor vicarilor lui Hristos, astfel de detalii clarifica imaginea institutiei in fruntea careia s-au aflat acestia, paginile scrise cu sfintenie sau cu incrancenarea vecina lucrarii Diavolului.Fara sa desacralizeze, Papii accentueaza si asupra laturii umane a personajelor, conferind dimensiuni noi miturilor acestora prin consemnari si puncte de vedere extrase din creatiile unor artisti contemporani (lirica lui Dante sau cea a lui Belli, pamfletele lui Pasquino).Pentru configurarea lucrarii sale, Claudio Rendina a apelat la Anuarul pontifical, exploatand datele consemnate in acest document oficial al Vaticanului, iar in sectiunea finala a volumului, asemenea unui mozaic de curiozitati (culese din lumea papala), a pus la dispozitia cititorului un tabel sinoptic al suveranilor pontifi, al antipapilor, al jubileelor si al conciliilor ecumenice.