Ostile tristetii

Cartea prețuitului poet clasic liric georgian din veacul al XVIII-lea Besarion Gabașvili, Oștile tristeții, a fost publicată în 1977 de Editura „Junimea”, la propunerea profesoarei universitare Fanny Djindjihașvili, fondatoarea cursului de limbă și civilizație română la Universitatea din Tbilisi (1962). Alegerea editurii ieșene nu a fost întâmplătoare: Besiki și-a trăit ultimii ani ai vieții la Iași, ca ambasador al unui țar georgian pe lângă curtea lui Potemkin. Aici a murit în 1791, aici a fost înmormântat, în cimitirul parohiei „Sfînta Vineri”, desființat odată cu demolarea bisericii (la sfârșitul secolului XIX), grav avariată încă de pe urma cutremurului din 1802. Osemintele poetului au ajuns la groapa comună, dar piatra de mormânt, identificată în depozitul de la Mănăstirea Golia de către cercetători gruzini, s-a păstrat în perfectă stare și, acum, face parte din inventarul Muzeului ieșean de istorie de la Palatul Culturii. Odată cu publicarea cărții, Editura, împreună cu un grup de inițiativă georgian, a început demersurile pentru amplasarea unui bust al lui Gabașvili în perimetrul în care s-a aflat cimitirul – acum, situat în chiar centrul civic al Iașului. Bustul a fost realizat prin subscripție publică organizată de o instituție privată („Fundația Culturală Georgiană”) și este opera cunoscutului sculptor din Tbilisi David Maisuradze. Determinantă și în ridicarea bustului, și în apariția cărții, implicarea Primăriei Municipiului Iași (primar, Mihai Chirica); prețios sprijinul ambasadorului Georgiei la București Nikoloz Nikolozishvili. „Oștile tristeții” se re-editează în 2018 cu prilejul inaugurării statuii poetului, respectându-se întrutotul litera textului publicat în urmă cu mai bine de patru decenii; s-a intervenit doar pentru a se ține seama de rezultatele noilor contribuții în materie de traducere a unor inscripții din georgiana veche. Mircea Radu IACOBAN