Salutată la apariție de specialiști ca o sinteză indispensabilă de mult așteptată — echivalent patristic al lucrărilor deja clasice dedicate misticii iudaice (Gershom Scholem) sau celei islamice (Annemarie Schimmel) —, lucrarea de față a profesorului de patristică Andrew Louth — anglican convertit în 1989 la Ortodoxie și preot ortodox din 2003 — este o contribuție de referință. Se prezintă ca o densă și palpitantă incursiune în istoria misticii precreștine și creștine, de la Platon la Dionisie Areopagitul, când trăirea și gândirea tainei erau încă unite în aceeași meditație, și până în epoca divorțului modern dintre o teologie academică speculativ-scolastică și o religiozitate subiectivă emoțional-pietistă. O contribuție importantă, indispensabilă în înțelegerea de ansamblu a fenomenului misticii creștine, care este deopotrivă efort moral și religios, experiență eclezială a unității transfigurate a realității în Dumnezeu, vedere a lui Dumnezeu și mai ales unire a sufletului cu Dumnezeu Treime. Marele merit al cărții e că nu reduce experiența mistică doar la una dintre formele sale de manifestare, ci încearcă să restituie, atent la nuanțe și distincții, polimorfismul acestei formidabile căutări a contactului nemijlocit cu Dumnezeu așa cum a fost el experiat în antichitatea necreștină de Platon, Plotin și Filon, iar în epoca patristică de un Origen, Atanasie și Grigorie al Nyssei, Evagrie, Macarie, Diadoh al Foticeii, Augustin și Dionisie Areopagitul, până la Juan de la Cruz.
Cărți,multe cărți.
