„La Perveli, pe o simplă bănuială s-au împușcat toți copiii și bătrânii; iar unde Rușii și-au bătut joc de femei, pe urmă le-au ars închizându-le în casă! Peste tot sunt conflicte cu Rușii. La Piatra nu se mai vede niciun ofițer român. La Bacău au băut toată Apa de Colonie din farmacie. La Iași s-au legat în plină stradă de doamna Mărănescu și de doamna Troteanu (?); femeile sunt rugate să nu se arate în public după ora 6! Furturi, siluiri, beții: aceste cuvinte revin la fiecare frază, când îți vorbește cineva de Rușii la noi. În satele Asan-Aga și Prunaru, nu mai e niciun om, doar niște ridicături de pământ în dreapta și în stânga șoselei înseamnă mormintele soldaților îngropați aproape de suprafață și pe care câinii îi dezgroapă cu ușurință: pe ici, pe colo câinii bine hrăniți, culcați... Ajutoarele trimise la Corabia nu au fost de prisos: aveau bărbi până la brâu, păr de sălbătici și erau acoperiți de insecte! Găzduiți prin grajduri, fără foc, în timpul iernii, cea mai înfiorătoare de care ne putem aminti, aproape fără hrană, sărmanii bolnavi erau abandonați fără îngrijire și fără pâine! Nicăieri războiul n-a fost hidos ca în sărmana noastră țară!”
Cărți,multe cărți.
