Biblioteca era locul preferat al lui Stalin, un autodidact care și-a impus o normă de studiu de cel puțin 300 de pagini pe zi. În liniștea oferită de cărți, el și-a petrecut cea mai mare parte a timpului liber citind și adnotând volume de istorie, filozofie, economie, politică sau literatură. Și tot în intimitatea cărților s-a pregătit pentru conflictele recurente avute cu adversarii interni sau externi ai regimului. Desigur, Stalin a fost un dictator sângeros și un politician viclean care a trimis la moarte milioane de oameni. Este însă mai puțin cunoscută latura sa intelectuală. Așa cum demonstrează autorul acestei cărți, liderul sovietic nu a fost un ignorant care s-a limitat la exercitarea brută a controlului politic, ci a manifestat un interes autentic pentru cuvântul scris și pentru transformarea acestuia într-o armă subtilă. Citea cu aviditate ziare, reviste și cărți și îi plăcea să noteze pe marginea textelor impresiile sale. Exact aceste adnotări – care nu erau destinate difuzării – constituiau gândurile sale cele mai intime. Geoffrey Roberts, autorul volumului de față, i-a analizat însemnările și a creat un portret surprinzător. Vom cunoaște un om pe cât de crud, pe atât de bine ancorat în realitățile culturale și ideologice.
Cărți,multe cărți.
