Cum ar trebui să-și aleagă democrațiile reprezentanții? Cum poți împiedica o pandemie să măture lumea? Cum învață calculatoarele să joace Go și de ce este mult mai ușor pentru ele să învețe acest joc decât să citească o frază? Proporțiile antice grecești pot prezice bursa? (Ne pare rău, nu). Ce ar trebui să învețe copiii tăi la școală dacă ar dori într-adevăr să învețe să gândească? Toate acestea sunt întrebări despre geometrie. Serios. Dacă ești ca majoritatea oamenilor, pentru tine geometria este un domeniu imposibil, de care îți amintești vag și pe care l-ai lăsat bucuros în urmă în clasa a IX-a, alături de aparatul dentar și de un interes aparte pentru cântăreții de muzică pop. Sigur îți mai amintești cum făceai pași mici și greoi pentru a dovedi nu-știu-ce despre triunghiuri, un ceva care era evident de la bun început. Nu aceasta este geometria. OK, este geometrie, dar doar o mică parte a ei, care are la fel de mult de-a face cu geometria în toată bogăția ei modernă abundentă la fel cum conjugarea unui verb are de-a face cu un mare roman. Această carte vorbește despre geometria din spatele unora dintre cele mai importante probleme științifice, politice și filosofice cu care ne confruntăm. Geometria întreabă: unde sunt lucrurile? Ce lucruri sunt unul lângă altul? Cum poți ajunge de la unul la altul? Acestea sunt întrebări importante. Cuvântul „geometrie” înseamnă, în grecește, „măsurarea lumii”. La drept vorbind, este un eufemism. Geometria nu doar măsoară lumea, ci o și explică. Iar Forma ne arată cum face asta.
Cărți,multe cărți.
