„Profesorul Marian Ţarină s-a născut la data de 15 august 1932, în Turda. A fost elevul liceului „Regele Ferdinand”, actualmente Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Turda. A urmat cursurile Facultăţii de Matematică şi Fizică de la Universitatea din Cluj, pe care le-a absolvit în mod strălucit cu diploma „Magna cum laude”, în anul 1954. După absolvire, a fost încadrat ca preparator la Catedra de Geometrie a Universităţii din Cluj, unde a parcurs toate gradele didactice: asistent (1954), lector (1962), conferenţiar (1970), profesor (1990). În anul 1964, a obţinut titlul de doctor în matematici la Universitatea din Bucureşti cu teza „Spaţii parţial proiective cu grup maximal de mişcare”, elaborată sub conducerea renumitului academician Gheorghe Vrânceanu. A dispărut dintre noi la 31 mai 1992, lăsând un gol pe care timpul nu-l va putea umple. Activitatea ştiinţifică a profesorului Marian Ţarină a fost extrem de bogată şi cuprinde peste 50 de lucrări şi peste 200 de comunicări şi conferinţe. Domeniile de cercetare ale distinsului profesor au fost următoarele: fundamentele geometriei şi geometrii neeuclidiene (1954-1957), grupuri de mişcare ale spaţiilor Riemann (1957-1967), spaţii recurente (1965-1970), teoria G-structurilor pe varietăţi diferen-ţiabile (1971-1977), conexiuni invariante (1982-1984), spaţii Finsler şi generalizări (1984-1992). Cursurile ţinute de profesorul Marian Ţarină la Universitatea din Cluj s-au remarcat întotdeauna prin rigoarea ştiinţifică şi prin claritatea expunerii. A ţinut cursuri de Geometrie, Geometrie diferenţială, Fundamentele geometriei, Topologie, Topologie algebrică, Spaţii simetrice, Grupuri Lie, Fundamentele matematicii, Istoria matematicii, unele dintre acestea fiind publicate şi devenind referinţe relevante pentru alte cursuri sau cărţi din ţara noastră.” – Prof. Dr. Dorin Andrica
Cărți,multe cărți.
