Cartea lui Truman Capote a cunoscut o ecranizare celebră în 1961, cu Audrey Hepburn în rolul principal. Mic dejun la Tiffany este povestea unui scriitor care îşi aminteşte că a cunoscut-o în urmă cu cincisprezece ani, pe cînd stătea într-un vechi apartament din New York, pe Holly Golightly, o fată excentrică şi misterioasă, care locuia în aceeaşi clădire. În scurt timp, scriitorul aspirant de atunci şi fata aceasta ciudată, pe a cărei carte de vizită era scris „călătoare”, devin prieteni apropiaţi, iar opiniile şi modul de viaţă neconvenţional, precum şi lucrurile neobişnuite pe care le află despre trecutul şi aventurile prin care a trecut vecina sa ajung să-l fascineze tot mai mult. Firul narativ simplu, liniar al microromanului îi permite lui Capote să-şi rafineze stilul caracteristic minimalist, într-o formă vie şi proaspătă, care i-a adus un succes masiv la critică şi public. „Truman Capote, omuleţul acesta plin de curaj, este cel mai împlinit scriitor al unei generaţii din care fac şi eu parte. Frazele lui sînt perfecte pînă la detaliu, ritmul poveştilor lui este impenetrabil. N-aş schimba o virgulă în Mic dejun la Tiffany.” (Norman Mailer) „Cartea lui Truman Capote poate fi citită ca o variaţiune a poveştii Cenuşăresei: destinul unei tinere ale cărei aspiraţii o ajută să treacă printr-o adolescenţă tulbure, dar care nu-i aduc şi fericire pînă la adînci bătrîneţi. Este, cu alte cuvinte, o imagine a formării, care sugerează oricărei cititoare – şi, de ce nu, oricărui cititor –că orice schimbare de sine, orice scop, oricît de greu de atins, e la îndemîna oricui, chiar cînd totul pare imposibil.” (The Guardian) „Apariţia în anii ’60 a unei cărţi ca Mic dejun la Tiffany a schimbat faţa literaturii mondiale şi a dat posibilitatea culturii pop americane să-şi reevalueze posibilităţile.” (USA Today)
Cărți,multe cărți.
