Merită să ne aplecăm spre studiile prospective, scenariile și predicțiile în Relațiile Internaționale și spre studiile de securitate? Cel de-al treilea volum al tetralogiei Reconfigurarea securităţii şi a Relaţiilor Internaţionale în Secolul 21 abordează tema responsabilităților administrației, sub orice formă și la toate nivelurile, pentru gestionarea crizelor și a conflictelor aflate în prim-planul așteptărilor publice. Cunoașterea, în această epocă, nu poate să existe fără abordarea profesionistă a studiilor prospective. Lumea de mâine reclamă o abordare în care contează tot mai mult detaliile și nuanțele. Fără radicalism, conservatorism vetust și inflexibilitate, fără extreme, cu acțiuni reale și raționale și nu cu acțiuni aparente și de imagine, de tipul schimbare de dragul schimbării sau progresism de dragul pretinsului progres. Thinking the unthinkable – Gândește ce nu ai putea gândi – este, aparent, mai degrabă un îndemn filosofic decât un termen sau un concept cu relevanță practică. De ce nu ne gândim la anumite teme? Din multiple motive: limite morale, comportamentale și de bun simț care ne spun că așa nu se face. Am intrat, însă, într-o epocă în care democrația a coborât în populism, leadership ieșit din limitele comportamentului, poltronism, lipsă de educație, de politețe, de diplomație.
Cărți,multe cărți.
