Institutia pastra vechiul ei caracter strict romanesc, cu ?dascali trebuinciosi?, spune anaforaua Divanului, ?spre invatatura scolarilor mai intai in limba patriei si apoi in alte limbi ce se vor socoti mai folositoare?. Dar ea se osebia in doua, fiind astfel nesfarsit superioara superficialei injghebari de la Bucuresti.
De o parte, o scoala normala, dar nu pentru pregatirea invataturilor, ci ca scoala primara, in sensul celor din Ardeal, in care au a se preda: limba terii cu gramatica, apoi caligrafia, catehismul, aritmetica si putine inceputuri de stiinti. Cursul va fi de doi ani. Invatamantul lancasterian facea parte din program.
La scoala inalta, careia i se da titlul de Gimnasiu Vasilian, legandu-1 cu o frumoasa traditie, se va studia timp de patru ani. Ea se sprijina intai pe ?cultura limbii vorbirii neamului, in care se fac sfintele rugaciuni, se tractarisesc toate pricinile si care este cea mai puternica legatura spre pastrarea si imbunatatirea neamului, si insufletirea de dragoste catre patrie?. Dar se aseaza alaturea latina, ?maica limbii noastre?, care se preda si in Tara Romaneasca?
? In general, se poate observa ca scopul scolii primare si secundare, formand de fapt un bloc, nu e unul singur, ci dublu (afara de scopurile false ce i s-au dat), si anume: pregatirea omului complect, care sa nu se incurce in viata, ci s-o inteleaga, s-o domine si s-o sporeasca si, al doilea, pregatirea omului nobil, bun, energic, dar drept, luptator, dar milos, in locul fiarei pe care o crea vechiul invatamant pur stiintific si numai real, si care a dat, pe rand, bestia de castig, bestia de razboi si bestia de sport.
De aici, credem ca trebuie sa se inspire noua reforma. De mi-ar fi dat sa o inrauresc si eu!
Cărți,multe cărți.
