Lucrarea lui N. Iorga, Histoire de la Vie Byzantine, Empire et civilisation, d'apres les sources, apare cu aceeasi mandra discretie privind scopul si limitele explorarii intreprinse: o vasta confruntare si un dialog cu izvoarele. Este o cautare, pas cu pas, si nu lipsita de intrebari, o luare de atitudine in fata unor manifestari colective sau individuale, o marturisire de principii si de sentimente, o oglindire miscata si o rasfrangere prin prisma unei sensibilitati de luptator si de artist. Cititorul ce se apleaca asupra acestor pagini va urmari, odata cu viziunea ce i se propune, si vibrarea umana a undelor care i-o recompun, stiind bine ca orice opera este o cristalizare a unui moment determinat de coordonatele sale, si ca o lectura fidela este o transpunere in timp. De aceea nu a putut fi vorba nici o clipa de o "aducere la zi" a studiului. Orice asemenea incercare ar fi constituit un fel de falsificare a datelor initiale ale cercetarii expuse. I s-au adus textului doar cat
Cărți,multe cărți.
