Coroborând dosarele de Securitate cu poveștile de viață, putem trage concluzia că represiunea a fost un experiment social în sine, un episod al ingineriei sociale comuniste, menite să creeze „omul nou”. Tinerii și bătrânii, femeile, copiii și bărbații aruncați în închisorile presărate pe tot cuprinsul României trebuiau învățați o lecție, trebuiau călcați în picioare și astfel de-personalizați, trebuiau striviți și anihilați ca indivizi posesori de agency.
Cărți,multe cărți.
