Iata o colectie absolut necesara! Care nu are decat un singur cusur: e, prin forta lucrurilor, incompleta. Cel de al douazecilea poet, deocamdata necunoscut, isi asteapta randul. Sper ca acest premiu sa aiba viata lunga. NICOLAE MANOLESCUIn 1975, in buletinul lunar editat de Alliance Francaise si pe care il primeam, ca fost bursier al venerabilei institutii, cu regularitate, am intalnit numele lui Ilie Constantin in dreptul unui comentariu la (cred ca memoria nu ma insala) Therese Desqueyroux. Nu aveam cum sa nu fac, cu amuzata surpriza, legatura intre Ilie Constantin, poet-vedeta al generatiei `60, si Ilie Constantin, elevul merituos de la Alliance Francaise, a carui sarguinta fusese rasplatita prin reproducerea acelei compozitii (lucrare de seminar ori proba de examen) pe care profesorii o socotisera demna de a fi data ca exemplu.
Prin acest act de umilitate care, cum sa zic, il umaniza, persoana lui Ilie Constantin, pe care il cunoscusem vag la Iasi (unde venise, tanar si sarmant, la o `intalnire cu cititorii`), mi-a devenit, atunci, brusc simpatica. Si asta in raspar cu opinia unor confrati, dupa care plecarea lui Ilie Constantin ar fi fost o `demisie`, un `abandon`, un pas ireversibil ? si iresponsabil ? catre ratare, atat existentiala, cat si literara.AL. CALINESCU
Cărți,multe cărți.
