„Poate că cititorii vor fi atrași, provocați chiar, de partea anecdotică a lucrării, vor căuta deci acțiunile și delațiunile din viața unui arheolog sau a altui arheolog. Cu siguranță nu acesta a fost scopul lucrării Oanei Stănciulescu, pentru că aceasta încearcă de fapt să vadă interesul pe care regimul dictatorial comunist îl avea în manipularea și influențarea cercetării arheologice și felul în care Securitatea ca unealtă a statului comunist opera în mod concret în sensul aplicării dispozițiilor conducerii statului. De fapt, printr-o enormă muncă de cercetare a arhivelor Securității, autoarea încearcă să descopere pașii, mijloacele, argumentele și instrumentele prin care statul comunist și brațul său înarmat – Securitatea – doreau să influențeze cercetarea arheologică cu scopul ca rezultatele acesteia să fie cele pe care România comunistă și le dorea.” Vlad Nistor
Cărți,multe cărți.
