„Toată lumea dorește să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunății și minunății, iar lumea vorbește în oraș despre bunul-gust, simplitatea și frumusețea micii noastre așezări de la țară.” Ion Ghica către soșia sa, Alexandrina, într-o scrisoare de la 1867. Unele legende vorbesc despre faptul că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române. În timp ce altele menționează apariția haiducilor Iancu Jianu și Ioniță Tunsul la Ghergani, în primii ani ai secolului al XIX-lea. Domeniul de la Ghergani se află la o distanță de 40 de kilometri de București, în centrul orașului Răcari, pe drumul spre Târgoviște, având un potențial turistic deosebit în apropierea Bucureștiului. „Au venit la Ghergani pentru a-i întâlni pe Ghica și pe soția acestuia, Alexandrina, distinsă pianistă, boierime erudită, scriitori și artiști, personaje de frunte ale lumii politice românești și europene. Au trecut pe aici Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu, D.A. Sturdza, Ion Bălăceanu, Sir John Laurence, om de stat britanic, vicerege al Indiei ș.a. Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schițele și viziunea lui Ion Ghica de arhitecții Dimitrie Berindey (1831-1884) și apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca și alte reședințe boierești din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea însă nota lui particulară, conferită de profilul intelectual și artistic al cuplului Alexandrina și Ion Ghica.” Ruxanda Beldiman Cutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea prin prăbușirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a funcționat un spital, fără ca valoarea memorialistică și istorică a edificiului și a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955. Vechea curte boierească de la Ghergani trecută prin vicisitudinile istoriei recente se află actualmente într-o avansată stare de degradare. Refuncționalizarea culturală și memorialistică a ansamblului – conac, capelă, parc – dorită de urmașii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare și reabilitate conceput de arhitectul Șerban Sturdza împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric și al spiritului locului.
Cărți,multe cărți.
