Basarab Nicolescu. Eseu monografic

Cartea de fata ofera datele esentiale despre un savant de o autoritate incontestabila mai intai in Franta (devenita tara de adoptie din 1969, dupa ce asistentul de la Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti a obtinut bursa ?Joliot-Curie? a guvernului francez), apoi in intreaga Europa de Vest si chiar peste Ocean.Basarab Nicolescu si-a castigat renumele ca fizician teoretician la Centrul National de Cercetare Stiintifica (CNRS) si la Laboratorul de Fizica Nucleara si Energii inalte (LPNHE) din Paris, in 1970; dupa un doctorat in fizica, obtinut in 1972, si multiple succese in cercetare, a fost invitat in calitate de Guest Scientist la Lawrence Berkeley Laboratory, SUA (1976?1977), si la Brown University, SUA (1977), apoi ca Senior Visiting Scientist la Universitatea din Londra (1979); a devenit ulterior membru de onoare al Academiei Romane (din 2001), presedinte al Centrului International de Cercetari si Studii Transdisciplinare (CIRET), director al colectiei ?Transdisciplinarite?, la Editions du Rocher, Paris, si profesor coordonator de doctorate (optiunea Transdisciplinaritate) la Universitatea ?Babes-Bolyai? din Cluj-Napoca etc. Dar e cunoscut in special prin cartile consacrate transdisciplinaritatii, marea lui obsesie, una fecunda, creatoare nu doar in plan personal: Nous, la particule et le monde, 1985 (Noi, particula si lumea, 2002); La science, le sens et l?evolution - Essai sur Jakob Boehme, 1988 (Stiinta, sensul si evolutia. Eseu asupra lui Jakob Bohme, 1993); Theorcmes poetiques, 1994 (Teoremele poetice, 1996); La Transdisciplinarite: Manifeste, 1996 (Transdisciplinaritatea. Manifest, 1999). In toate sunt vizibili ceea ce autorul insusi numeste ?cei trei stalpi ai transdisciplinaritatii?: nivelurile de Realitate, logica tertului inclus si complexitatea, care determina metodologia cercetarii transdisciplinare.Citite impreuna, biografia si opera lui Basarab Nicolescu pot valida, prin ideea de sacrificiu total, resimtit ca un har, conceptul in care nu putini vad singura speranta si, in orice caz, marea turnura a lumii actuale.