Luând ca pretext un fapt real – înfiinţarea grădinii zoologice în vecinătatea Villei Borghese – Pascal Janovjak reuşeşte performanţa de a reînvia un secol de istorie italiană şi o poveste de dragoste din lumea de azi (telefoane mobile, funcţii de PR, televiziuni şi manifestări pentru apărarea animalelor). Cititorul este invitat la o plimbare melancolică cu un negustor de animale, un arhitect pe cât de nebun, pe atât de genial, cu o tânără directoare adaptată la modern, cu un îngrijitor trist, un veterinar fără scrupule. Crearea şi devenirea locului sunt evocate cu trimiteri la principalele evenimente istorice, la care se adaugă câteva întâmplări inspirate de istoria recentă a Italiei, agrementate cu o poveste de iubire dintre Giovanna di Stefano – frumoasă, blondă şi cam pierdută – şi straniul Chahine, venit cu o misiune destul de ceţoasă la Roma. Şi mai surprinzător în plan narativ este tamandinul, ultimul exemplar al unei specii pe cale de dispariţie; animalul, botezat Oscar, atrage publicul şi măreşte veniturile instituţiei, iar ficţional generează un deznodământ demn de un roman poliţist. O „carte încântătoare”, purtată de „un suflu baroc şi imaginar”, cum remarca Patrick Ferla, şi de un stil rafinat, irigat de un umor subtil şi detaşat, în care trecutul şi prezentul se suprapun armonios, iar observaţia tipologică ţine locul comentariului psihologizant.
Cărți,multe cărți.
