Transilvania are forma inimii. Istorie și peisaj în spațiul transilvănean al secolului XVIII

Pret:

Lei

„Literatura monografică istorico-geografică din secolul al XVIII-lea abundă în descrieri alegorice ale peisajului transilvănean. Prin intermediul hărților Marelui Principat al Transilvaniei, figurile peisajere ale acestuia au stat sub semnul imaginației autorilor acestor monografii, harta fiind vehiculul semiotic al posibilei alegorii. Raportul dintre natură și identitatea teritorială, dintre spațiul fizico-geografic și configurațiile peisajere ale unei națiuni sau ale unui popor stau sub imperiul alegoriei și metaforei. Harta Transilvaniei din secolul al XVIII-lea este redată la nivelul imaginarului livresc și colectiv sub forma unei alegorii inspirate de forma acestei hărți și alimentată puternic de o nouă sensibilitate a naturii și peisajului a omului acestui secol și, în cele din urmă, de o nouă raportare patrimonială și afectivă la spațiul natal al Transilvaniei. Consolidarea unui sentiment patriotic, ca dragostea față de pământul natal, presupune afecțiune, proximitate, apartenență și chiar sublimarea, la nivelul alegoric și metaforic, a spațiului transilvănean, ale cărui contururi fertilizează imaginația de inspirație livrescă a colectivității. Transilvania, în forma unui principat autonom din componența Imperiului Habsburgic din anul 1765, a fost cartografiată prin intermediul mai multor hărți începând cu 1711, hărți al căror contur au inspirat alegoric formula „Transilvania are forma inimii” („Transilvania forma cordis”).   În cartografia Marelui Principat, emblema inimii ca reprezentare a spațiului, peisajului transilvănean, este abordată și de Michael Bonbardus S.J., care arată că forma inimii este puțin reluată de alte lucrări, dar figura Transilvaniei este arătată cu maximă acuratețe de V. Cl. Joannis Morandi Visconti, „care de puțini ani este vice-colonel și arhitectul suprem al Transilvaniei” („Si figuram spectes cor haud male refert, prout exhi betur in tabulis omnium accuratissimis V. Cl. Joannis Morandi Visconti, paucis ad-hinc Vice-Coloneli Caesari et supremi Transylvaniae Arhitecti”). Reluând definițiile privind „forma cordis” a Transilvaniei, J. Benkö, la 1773, afirmă că provincia Transilvaniei, înconjurată de munți din toate părțile asemenea „unei coroane care o încinge”, are aproape figura inimii: „Transilvaniae provinciam, montes undique coronae in modum cingunt, ac propre in Figuram cordis efformant”. Această caracterizare este completată cu descrierea lui Fasching: „Figura provinciae, bellissime Cor exprimit”. Itinerarul descriptiv alegoric, de la forma frunzei de viță-de-vie, de la forma broaștei-țestoase și a calcanului, până la „forma cordis”, parcurge un traseu care conotează cristalizarea unui sentiment de afecțiune patriotică față de această provincie.” (DORU RADOSAV)

Carți de acelaș autor: Doru Radosav

Cărți literalmente cu greutate

Cărți Istorie

Cărți Stiinte umaniste