Nemulțumiți de mediocritatea creatorului lor, șase draci evadează din tot atâtea tablouri. Altul are o revelație de factură kafkiană – e un Gregor Samsa întors pe dos, îndrăcit, în răspăr. Un altul preia legenda faustiană și o împinge până la ultima consecință. Unul e pirat, gentleman și cavaler. Cei mai mulți au grave probleme identitare. Și surprizele nu se opresc aici. Dracii lui Igor Bergler sunt foarte departe de imaginile clasice ale răului, ei aparțin mai degrabă generației de îngeri căzuți, transformați în eroi civilizatori, dar nu numai. Un text de o densitate nebună, inteligent și distractiv în același timp, în care Márquez se întâlnește cu Borges, Kafka cu Goethe și Eco cu Bulgakov. O carte de neratat, un roller coaster în care nu poți urca fără centură de siguranță și unde nimic nu e ceea ce pare. „După primele două cărți, Biblia pierdută și Testamentul lui Abraham, ambele masive pe dinafară, inepuizabile pe dinăuntru, surprinzătoare și unice în literatura noastră actuală – asta doar pentru a-mi reprima tentația unor afirmații și mai radicale –, Igor Bergler pare că face o mică pauză de respirație și se relaxează cu șase povestiri scurte. În mod paradoxal, mai mari pe dinăuntru decât pe dinafară, parte recuperate și reconfigurate din vagoanele de șpan rămase după șantierul celor două romane, se aliniază frumos și se manifestă în consecință cele mai năstrușnice, mai imprevizibile, mai melancolice sau mai triste și, de ce nu, mai etice categorii de draci. Dar ce sunt, până la urmă, dracii lui Igor Bergler? Sunt entități ale infernului, pedepse năprasnice pe care omul trebuie să le îndure din pricina simplă că răul este complementul obligatoriu al binelui, sunt forțe ale disoluției, pentru că nu pot suporta măreția creației, sau, pur și simplu, sunt natura noastră mai mult sau mai puțin conștientă, sunt energiile noastre scăpate în libertate ori, cine știe, dacă nu chiar marea noastră șansă de a pătrunde acolo unde binele comun și gestul precaut nu ne acordă nici o șansă? Dar până la un răspuns convingător, pe care doar cititorul singur și-l poate oferi, un lucru este în afara oricărei discuții: cu aceste șase povestiri surprinzătoare, Igor Bergler, pe lângă faptul că reușește să spună și în flash-uri ceea ce a spus până acum doar în epopee, aduce și noi specimene de draci în infernul nostru literar, mult îmbunătățite față de alte produse asemănătoare, ceea ce, evident, nu i se va ierta ușor. Cum nu i s-a iertat încă nici faptul că a apărut din senin, fără să întrebe pe nimeni.“ Pavel Șușară „Igor Bergler e un scriitor năprasnic! Forța cu care creează imagini de neuitat, lejeritatea cu care se plimbă prin întreaga istorie a culturii ca prin biblioteca sa personală, un fel de Biblioteca din Alexandria, inteligența cu care construiește niveluri de semnificații, ca pe niște veritabile cetăți Troia, îngropate una sub cealaltă, sunt impresionante. Fiecare nouă citire a acestor șase povestiri e încă și mai surprinzătoare decât cea anterioară. În acest sens, este o operă în mișcare – una care trăiește, lucrează și evoluează! O capodoperă!“ Simona Epuran, Cleveland State University Despre autor: Igor Bergler, regizor, scenarist și critic de film, doctor în management, profesor de Naratologie, este cel mai bine vândut autor român din ultimii 30 de ani. Primul său roman, Biblia pierdută, deține, cu peste 150 000 de exemplare vândute, recordul postrevoluționar de vânzări în România. Drepturile de traducere pentru această carte au fost vândute în peste 30 de țări, între alte edituri, la Penguin Random House și la prestigioasa La nave di Teseo din Italia, înființată de Umberto Eco. Celui de-al doilea roman, Testamentul lui Abraham, i-au trebuit mai puțin de nouă luni pentru a atinge 100 000 de exemplare vândute. Ambele romane au primit votul publicului pentru „Cea mai râvnită carte“a celui mai important eveniment editorial românesc – Târgul Internațional Gaudeamus –, în anii 2015 și 2017.
Cărți,multe cărți.
