Tragicul visator

?Lirica Aurei Christi s-a format si s-a modelat iute, ferm, cu o indrazneala si o gravitate rara a tonului, mai ales in jurul poeziei de meditatie post-romantica, de la Rilke la Tvetaieva, de la Blaga la Nichita Stanescu. Necazand prada ispitelor culturale si mondene post-decembriste, intre care asa-zisul post-modernism romanesc, ce afisa cu o anume suficienta refuzul valorilor clasice si moderne in favoarea unei lirici descompuse si uneori barbar improvizate sub scuza autenticismului, poeta noastra a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, indraznete, abordand, in cateva volume, printr-o splendida fronda, clasicul sonet poetic si dovedind o excelenta stapanire a limbii, a mijloacelor specifice, intr-o lirica a meditatiei grave, adanci, exprimata in metafore, in care modernitatea si sensibilitatea secolului se confunda, cu vigoare clara, de o marcata originalitate, tumultuos si muzical aproape, intr-o subtila rezonanta eufonica, cu trimiteri, accente si ima