Cine sa-mi spuna azi ce sunt,
ce-am fost in vietile trecute?
Tin minte ca-mi placea sa cant
in umbrele luminii nestiute
ce mi se-nfatisa ca o minune:
ba ma orbeau, ba ma lasau golit
de sufletu-mi frumos si-asa de-adanc,
incat nu mai stiam unde sa-l caut:
in case, iarba, arbori, miristi,
pe strazi, in labirinturi sau paduri,
in Valea Regilor ori pe malul marii,
sub cerul ierbii, mantuit?