Poveștile, poveștirile, snoavele culese din popor și rescrise de Petre Ispirescu au creat personaje care joacă, cu intermitențe, rolul de erou modelizator, pentru că funcția exemplarității este o particularitate a acțiunii de origine folclorică. Omniprezentă personajelor în canavaua narațiunii cu traseu didactic este legitimă, deoarece efortul de remodelare a lumii este revendicat cu insistență de finalitatea senină a acțiunilor textelor cuprinse în acest volum. Dinamismul poveștilor este determinat și de tentația obsedantă de depășire a condiției strâmbe, păcătoase a lumii, tentație ce curtează cu insistență și cucerește personajele-cheie.