Revoluția contaminată

„Ucraina, 2022. Rezistență, moarte, fugă, coșmar, genocid. Nimeni nu ar fi crezut… Nimeni din cei ce au ignorat Istoria. Kremlinul aduce, din nou, lumea în mijlocul unui ev aprins, așa cum o făcea la sfârșitul Celei de-a Doua Conflagrații Mondiale care distrusese jumătate de omenire. O altă jumătate avea să se zbată în teamă pentru încă o măsură prea îndelungată de timp. Asemenea înaintașilor săi, Lenin și Stalin, mult huliți (ori mult iubiți, sic!), Vladimir Vladimirovici Putin, Președintele Federației Ruse, recurge astăzi la aceeași resursă ideologică pentru a demonstra corectitudinea „operațiunii militare speciale” a Armatei ruse din Ucraina, „operațiune” demascată azi drept cel mai sângeros și de neînțeles război al Rusiei împotriva poporului ucrainean. În cele din urmă, împotriva umanității, așa cum o cunoșteam până în urmă cu o lună. Ideea rusă, a mesianicului „viitor luminos” al Rusiei Mari, „întregite”, motivează, încă o dată, acțiunile unui conducător moscovit. Credința, sinceră ori nu, a decidenților politici de la Kremlin în destinul universal al poporului rus de a „salva” ori „a elibera” omenirea de „necredința” și „necurăția” occidentale care „acaparează” teritorii și popoare aflate în sfera de interes a Moscovei, contaminează, din nou, în cel mai nefast mod cu putință, viețile inocenților. Istoria are, acum, doar rolul de a consemna. Până mai ieri, ar fi putut să salveze oamenii din fața morții. O va face, poate, și mâine, doar dacă, din când în când, îi vom acorda atenție, căci Ea nu a fost nicicând doar o „poveste”, ci o oglindă, dureros de clară, a viitorului.” -  Ioana Elena Secu