Exista în creatia poetica a lui Adrian Popescu o staruitoare cautare a drumului spre credinta ? marturisita autobiografic ? si o ?poezie a ecourilor biblice?, nu în sensul versificarii unor fragmente din Biblie, ci în recreerea lor cu semnificatii si emotii artistice. Arghezienele convorbiri din Psalmi, cu o divinitate nenumita, sunt rare la Adrian Popescu; mai frecvente sunt celebrarile imnice pentru minunile creatiei, tot cu accente psalmice, sau poeziile-colinda, cu ritmul lor duios-leganat. Sentimentul compasiunii pentru suferintele semenilor, o evocare duioasa a confratilor, înaltati la cele vesnice, o serie întreaga de poezii-dedicatie aduc aceeasi calda întelegere crestina. Ion Buzasi.
"Lumea pastreaza urme divine, pe care le caut cu poezia mea". Adrian Popescu
Cărți,multe cărți.
