Discursuri

Dintre marii dasc?li ai Blajului, Augustin Bunea a avut în postumitate cel mai vitreg destin. Apreciat de N. Iorga ca istoric erudit ?i informat al Transilvaniei, elogiat de mari personalit??i ale vremii pentru talentul s?u oratoric, opera sa nu a cunoscut nici o reeditare de mai bine de un secol de când a fost tip?rit?; nu s-a învrednicit nici de pomenirea ?i exegeza operei sale cu prilejuri festive, a?a cum se obi?nuie?te în calendarul cultural al unui popor. Augustin Bunea s-a n?scut la 4 august 1857 la Vad, în ?ara F?g?ra?ului, de unde au venit la Blaj timp de dou? secole ?i mai bine ierarhi ca întemeietorul Blajului, Inochentie Micu Klein, episcopul voievod, Mitropolitul Vasile Suciu, Vasilie Vod? supranumit de Nicolae Iorga Mitropolitul Marii uniri, ?i atâ?ia dasc?li ?i c?rturari, începând cu Augustin Bunea, istoricul ?i oratorul, ?i terminând cu Virgil Fulicea, sculptorul. Tat?l s?u, Arsenie Bunea, era preot ?i î?i avea originea în Tili?ca, satul frumos din M?rginimea Sibiului; dup? mam? era nepotul lui David baron Urs de Marginea, vestitul ofi?er c?ruia îi va purta o vie admira?ie toat? via?a. Î?i începe studiile în satul natal, în Vad, ?i le continu? într-un sat vecin, Ohaba, unde încheie cursurile ?colii primare. Gimnaziul îl urmeaz? la Bra?ov, între 1870-1877, unde este coleg de clas?, de camer? ?i bun prieten cu Andrei Bârseanu, viitorul scriitor ?i pre?edinte al Astrei. Din amintirile lui Andrei Bârseanu (v. Album în amintirea canonicului Augustin Bunea, Tipografia Seminarului Greco-Catolic, 1910, pp. 194-200), afl?m c? a fost un elev eminent, cu rezultate str?lucite, îndeosebi la literatura român? (profesorul îi l?uda compozi?iile ?colare, iar în secret scria poezii) ?i la limba latin?. Elevii citeau cu interes revista Convorbiri literare, ?i, dup? modelul ei, au tip?rit câteva numere dintr-o revist? ?colar?, Conversa?iuni, în paginile ei colaborarea cea mai important? era a lui Augustin Bunea; puneau în scen? piese de teatru, ?i atunci când s-au gândit s? interpreteze teatru de Schiller, tot lui i-au repartizat rolul cel mai dificil, pe care l-a interpretat memorabil. Un moment important în biografia sa intelectual? este anul 1877, când se transfer? la liceul din Blaj, unde erau profesori câ?iva dintre cei mai înv??a?i c?rturari ardeleni: Timotei Cipariu, Ion Micu Moldovan, Constantin Papfalvi ?.a. Remarcând calit??ile intelectuale ?i suflete?ti ale tân?rului f?g?r??ean, îl trimit la studii la Roma, la De propaganda fide, acolo unde ?i-au des?vâr?it înv???tura marii s?i înainta?i, începând cu reprezentan?ii ?colii Ardelene.