?Ideile sunt pentru obiecte ceea ce sunt constelatiile pentru stele.?, Walter BENJAMINDenuntand, in anii 1950?1960, conformismul marxizant al inteligentiei franceze, Raymond Aron este vazut, in contextul disputei intelectuale a epocii respective, drept principalul oponent al lui Jean-Paul Sartre, perceput ca un campion al intelectualilor angajati de partea stangii. In cartea sa Opiul intelectualilor, publicata la numai doi ani dupa moartea lui Stalin, in 1955, Aron condamna adeziunea colegilor sai intelectuali la o filozofie totalitara. Alcatuind o istorie a miturilor politice franceze, o critica din perspectiva filozofica a marxismului si o sociologie a intelectualilor, argumentatia sa convingatoare subliniaza deriva ?intelectualilor aflati in cautarea unei religii?, care au tradat ceea ce ar fi trebui sa constituie ratiunea lor de a fi ? cautarea adevarului. Opiul intelectualilor este o carte esentiala: ea demonstreaza ca inteligenta si cultura nu impiedica fanatismul si propune o analiza surprinzator de actuala a contradictiilor stangii franceze. Raymond Aron (1905?1983) a fost filozof, sociolog, politolog si jurnalist. Odata cu ascensiunea totalitarismelor, a devenit un promotor neobosit al liberalismului: ?[Din mediul meu,] eram cel mai hotarat in materie de anticomunism, de liberalism. Dar abia dupa 1945 m-am eliberat cu totul si definitiv de prejudecatile stangii? ? scria el in Memoriile publicate in 1983. Timp de treizeci de ani (1947?1977), a fost editorialist la cotidianul Le Figaro, apoi, din 1977 pana in 1983, a condus revista L?Express. Intre 1970 si 1983, a fost profesor de sociologia culturii moderne la Collège de France.
Cărți,multe cărți.
