Nationalism si natiune

Din cuprins: Despre ideologia nationalista; Despre natiune in timpul nostru; Generatie, traditie, contemporaneitate; De la un nationalism la altul.Se mai poate spune ceva nou pe aceasta tema, dupa atitea studii, analize, interpretari, speculatii facute pina acum ? De la finele secolului XVIII, indeosebi, tema natiunii fiind extinsa inerent asupra nationalismului, ca produs si multiform, au avut loc tot mai multe incercari de a defini fenomenul in cauza, a carui complexitate pare a descuraja orice pretentie de explorare completa si definitiva. Cu toate astea, reluarile, relecturile, insistentele analitice, ca si tentativele de noi sinteze ramin mereu legitime, dupa cum rezulta si din afluxul de publicatii speciale din ultima vreme., proclamata solemn de unii critici, s-a dovedit momentan o falsa predictie. La interesul explicabil sub unghi stiintific, se adauga de la un timp unul de natura politica si morala, legat de schimbarile produse pe mapamond in secolul XX si mai ales dupa disolutia sistemului comunist din Europa Est-Centrala. Demantelarea zidului berlinez, ca simbol al diviziunii bipolare a lumii dupa a doua conflagratie mondiala, a fost semnul intrarii intr-o noua era, una ce se voia marcata de liberalism si democratie. Regimurile totalitare nascusera peste tot un nationalism sui generis, capabil de adecvari si metamorfoze dintre cele mai stranii. Vechile scheme de interpretare nu erau capabile sa le cuprinda. S-au produs, de aceea, noi tentative de analiza, unele de un interes cu totul aparte. Enumerarea lor, in acest cadru, ar fi imposibila, daca nu si fastidioasa, intrucit exista deja numeroase bibliografii tematice. Sistematizari de tip comparatist ca acelea intreprinse in Canadian Review of Studies in Nationalism (XVIII, 1991, 1-2) sau de Robert B. Pynsent intr-o culegere tematica despre ca discurs identitar se anunta mereu utile, mai ales ca ele pun acest fenomen in raport cu modernitatea, pe linia unor preocupari notabile si cind e vorba de lumea romaneasca. O indelungata familiarizare cu acest complex tematic (Theories of nationalism, 1971; The Ethnic origins of nations, 1986; National identity, 1991; Nations and nationalism in a global era, 1995) l-a ajutat pe Anthony D. Smith sa reia problema la un nivel de sinteza inca mai inalt (Nationalism and modernism, 1998), cu intentia de a examina critic teoriile cele mai noi in domeniu: Gellner, Nairn, Giddens, Breuilly, Anderson, Hobsbawm etc. Criticii modernismului l-au interesat nu mai putin, fie ca e vorba de teoriile primordialiste (van den Berghe, Geertz) sau de interpretarile etnosimbolice (Armstrong), Smith insusi figurind in ultima categorie. Domeniul e vast si ar trebui amintite in acest cadru, atit de schematic, contributiile subscrise de analisti notorii, precum Seton-Watson, Greenfeld, Horowitz, Connor, Reynolds, Brass etc., alcatuind acum o bibliografie practic inepuizabila.