Cartea de față examinează opera regizorului maghiar (de origine parțial română) Miklós Jancsó – creator, în anii ’60 și ’70, de forme cinematografice originale și greu confundabile, deținător, în aceeași epocă, al unui statut de autor-vedetă în marile festivaluri de film. Prin examinarea operei lui Jancsó – multă vreme un artist angajat politic (de partea unei revoluții mondiale anticapitaliste și a regenerării așa-numitului „socialism real” din statele Europei de Est) –, cartea își propune, de asemenea, să problematize niște idei (despre relația esteticului cu ideologicul, despre auctorialitate, canon ș.a.) care în prezent se bucură de autoritatea unor dogme în cultura cinematografică românească. O carte de idei despre cinema, urmărite până la inevitabilele lor determinări politico-istorice.
Cărți,multe cărți.
