Audiovizualul este bază celor mai multe dintre experiențele noastre de astăzi. În era postdigitala și postmedia, acesta constituie elementul crucial în care suntem imersați acționăm și interacționăm cu ceilalți. Prin media ne extindem abilitățile senzoriale și ne redefinim propria identitate. Cercetarea științelor interdisciplinare demonstrează apariția unei noi sensibilități, redefinind ideea de estetică drept o experiență senzorială. James Bridle în 2012 introduce termenul de Nouă estetică (New Aesthetic) că produs al culturii web, ce vorbește despre forță limbajului vizual în tehnologia digitală a internetului, despre interpenetrarea lumii fizice cu cea virtuală prin estomparea granițelor dintre ele. Bruce Sterling observă referitor la cultură internetului, apariția unei inteligențe colective prin împărtășirea în masă a conceptelor, având că și caracteristică juxtapunerea unei multitudini de părți componente ce nu au legătură între ele. Michael Betancourt vede o amplificare, extensie și augmentare a capacității umane în muncă, prin intermediul automatizării digitale, abordare diferită de cea a lui Karl Marx care înțelege mașină că fiind dependența de controlul uman. Studii culturale și media atrag atenția asupra unui concept al hibridității care se manifestă între zone și inter-spații în care proliferează multiplicitatea, diversitatea și pluralitatea. Fuziunea este elementul important, diferențele nu mai sunt percepute că forțe separatoare, mai mult, această inter-zonă primește un nume: Al treilea Spațiu potrivit în societatea actuală dominată de rețele web. Al treilea spațiu, în discursul studiilor media, este locul ,,de întâlnire dintre real și virtual, dintre aici și acolo, dintre acum și atunci. Schimbările și provocările din media și cultură merg mână în mână cu prezentul global și digital, sunt vizibile noutăți frapante în conexiunile transnaționale și transculturale realizabile în mediul virtual. Internetul, rețele mobile în telecomunicații, transmisia și procesarea unei mari cantități de date în timp real, au un impact semnificativ cultural și promovează apariția fuziunilor hibride. Cinematograful și televiziunea sunt medii cotidiene dominante ce reflectă sensibilitatea culturală a erei în care trăim. Televiziunea, internetul pot fi înțelese drept un portal între film și teatru. Evenimente aparent independente, tributare mai mult lumii spectacolului teatral, filmate și transmise la nivel global prin intermediul televiziunii și internetului, împrumută și își completează limbajul visual cu elemente specifice filmului. Are loc astfel o interpatrundere a conceptelor și mijloacelor tehnice folosite în scenografia de film, TV, eveniment, publicitate. Suntem un public vizual. Cum reflectă media secolului 21 noile forme de sensibilitate? Ele sunt digitale, interactive, bazate pe internet, ludice, mobile, sociale, algoritmice, agregative. Lumea se schimbă în multe feluri, este o trecere la un alt mediu, poate fi numită artă acceleraționistă (acceleraționist art) sau timpul glonțului (bullet time). Este modul în care oamenii consumă astăzi informația. Aceste schimbări în tehnologie – exprimate în tehnică animației digitale, spectacole bullet time, formatele 3D, noile modalități de-a articula relația imagine/sunet schimbă limbajul vizual.
Cărți,multe cărți.
