„În întreaga lume, în fiecare moment, milioane de oameni se uită la filme. Se uită la filme comerciale, la „filme de artă”, la documentare, la desene animate, la filme experimentale, la filme educaționale. Stau în săli de cinema cu aer condiționat, în piețe publice din sate, în muzee de artă, în săli de clasă, acasă în fața televizorului, în cafenele în fața unui monitor de laptop sau a unui telefon mobil. În anii 2010, cinematografele au vândut în jur de opt miliarde de bilete anual. Dacă luăm în considerare accesibilitatea filmelor în formate video – difuzate fie prin intermediul televiziunii sau al internetului, pe disc sau sub formă de fișiere digitale –, numărul de spectatori e, de fapt, mult mai mare. În 2019, piața globală pentru divertismentul dedicat proiecției în cinematografe, difuzării la domiciliu și pe aparate mobile a depășit, pentru prima oară în istorie, 100 de miliarde de dolari. Nimeni nu are nevoie să fie convins că filmul a fost una dintre cele mai influente forme de media din ultimii o sută de ani. Nu doar că îți poți aminti cele mai incitante și mai lăcrămoase momente petrecute văzând filme, dar îți poți, cel mai probabil, aminti momente din viața de zi cu zi când ai încercat să fii la fel de grațios/oasă, de altruist/ă, de dur/ă sau de empatic/ă precum acele personaje grandioase de pe ecran. Felul în care ne îmbrăcăm și în care ne tundem părul, felul în care umblăm și ne comportăm, lucrurile în care credem sau de care ne îndoim – toate aceste aspecte ale vieților noastre sunt influențate de filme. Filmele ne oferă și experiențe artistice puternice, cunoștințe despre culturi diverse și despre noi moduri de gândire.” Kristin Thompson, David Bordwell, Jeff Smith „Istoria filmului: o introducere e rezultatul unor cercetări întinse pe mai multe decenii și a unor căutări minuțioase și pasionate în zeci de arhive ale lumii. Deși e marcată de o concizie admirabilă, cartea oferă o inițiere complexă în toate fenomenele relevante pentru evoluția filmului. Autorii tratează cinematograful din mai multe perspective. Sunt preocupați, pe de o parte, să descrie contextele politice, sociale, economice și culturale care au determinat traiectoria mediului. Prezintă, apoi, principalele avansuri tehnologice și punctează modurile diverse în care au marcat acestea industria și arta cinematografică. În același timp, deși includ analize extinse ale celor mai importanți cineaști și ale celor mai remarcabile filme, nu sunt interesați să relateze doar un istoric al succesiunii capodoperelor, ci oferă un spațiu generos și producțiilor medii, considerând - pe bună dreptate - că pentru a înțelege fenomenele specifice unei anumite perioade și regiuni acestea constituie o resursă istorică de multe ori mai utilă decât excepțiile de la regulă. Erudiția extraordinară a autorilor e perceptibilă, practic, la fiecare pas, însă ea nu devine niciodată explicitată și etalată cu aroganță. De câte ori au ocazia, preferă să deschidă paranteză scurtă în care să nuanțeze informațiile deja oferite anterior, sau să enumere într-o răsuflare titluri de filme deopotrivă faimoase și obscure, situate prin acest gest pe o poziție de egalitate în raport cu istoria mediului. Din acest motiv, dincolo de numeroasele exemple de filme canonice, cartea stârnește curiozitatea cititorilor pentru vizionarea unei cantități cel puțin egale de filme mai curând obscure și rare, care se dovedesc, odată descoperite, adevărate revelații. De altfel, acesta este modul discret în care autorii își precizează direct prețuirea și dragostea pentru cinema - pe de o parte, nearătându-se mai interesați de o anumită cinematografie decât de alta, sau de o anumită perioadă în detrimentul celorlalte și, păstrând, deci, un echilibru perfect al tonului și al registrului de abordare; iar pe de altă parte, promovând cât mai multe filme apreciate de ei, într-un potpuriu revelatoriu pentru complexitatea gusturilor și preocupărilor lor estetice, dar și sociale și politice.” Andrei Rus
Cărți,multe cărți.
