Etica mediului

Etica mediului. Argumente rezonabile si intampinari critice - Constantin Stoenescu Din Cuprins: ? Clarificari conceptuale ? Reconsiderarea sferei moralitatii ? Argumente pentru etica mediului ? Eliberarea sau drepturile animalelor? ? Ecologia profunda si etica grijii ? Etica mediului ca etica globala Volumul reprezinta o lucrare de sinteza asupra eticii mediului ca domeniu al reflectiei filosofice. Sunt prezentate sistematic principalele teme, probleme si argumente formulate in literatura de specialitate si sunt propuse diverse intampinari sub forma unor comentarii, reformulari sau critici. Etica mediului este un domeniu academic constituit relativ recent si care, in ultimele decenii, a atras atentia nu doar comunitatii filosofice, ci si societatii civile in ansamblu, de la asimilarea culturala a noilor teorii la militantismul social. Acest volum reprezinta prima aparitie de acest fel pe piata de carte din Romania, raspunzand astfel interesului in crestere manifestat atat de mediul academic, cat si de publicul cu preocupari in domeniu. Fragment din lucrare: "1.1.3. Constituirea eticii mediului Etica mediului defineste un camp de cercetare filosofica autonom si coerent care s-a despartit progresiv de militantismul ecologist pentru a deveni treptat un domeniu rezervat filosofilor de meserie. A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existenta simpomelor culturale specifice constituirii unui nou domeniu de cercetare academica (exista reviste proprii, asa cum ar fi Environmental Ethics, aparuta incepand din anul 1974, au loc congrese, filosofii isi asuma in mod explicit preocuparea pentru mediul inconjurator, putem vorbi deja despre clasici ai domeniului precum Aldo Leopold, istoricii au inceput sa faca istoria domeniului, s-au infiintat catedre universitare, iar editurile propun in serie aparitii in domeniu si au inaugurat colectii editoriale de profil). Dezvoltarea eticii mediului in Occident a fost rezultatul unei convergente de factori favorizanti, desi alte culturi, din spatiul asiatic sau african, beneficiau de un orizont prealabil la fel de favorabil. Diferenta a fost facuta de aducerea in constiinta publica a unor teme privind mediul inconjurator si existenta unor structuri institutionale care au preluat diversele initiative individuale, atat ale lumii academice, cat si ale societatii civile. O observatie asemanatoare cu privire la existeta unui asemenea clivaj institutional poate fi facuta si cu privire la situatia diferentiata a unor state in interiorul Europei. Desi romantismul ca miscare culturala promotoare a sensibilitatii fata de natura s-a manifestat in intreaga Europa, efectele la nivelul constiintei publice si la nivelul schimbarilor in societate au fost diferite. Bunaoara, desi in constiinta populara romaneasca, mai cu seama in traditia folclorica, natura este valorizata favorabil, abordarile academice si reformele institutionale au fost insulare, pe cand in Germania impulsul provenit din societatea civila a fost multiplicat la nivelul societatii politice si al institutiilor statului, astfel incat putem vorbi despre internalizarea atitudinii ecologice deopotriva la nivelul guvernarii si al guvernantei."