Ultimul imperiu

Cartea de fata, puternic ancorata in realitatea politica internationala a momentului, isi propune sa raspunda la o intrebare incitanta: va fi oare secolul al XXI-lea dominat de SUA? Dupa incidentele din 11 septembrie 2001 de la New York si Washington, subiectul este mai actual ca niciodata. Astazi, Statele Unite reprezinta cea mai importanta superputere, ultimul imperiu. In cursul conflictelor in care s-a implicat, americanii au dovedit ca poseda resurse uriase, disponibile oriunde, oricand si oricum. Va mai indrazni cineva sa ameninte aceasta tara si valorile reprezentate de ea dupa impresionanta demonstratie de forta facuta recent in Afganistan? Si totusi… istoria consemneaza ca, dupa o epoca de stralucire, toate imperiile ajung intr-o perioada de criza ce culmineaza cu destramarea lor. Este posibil ca si SUA, acest colos care s-a impus autoritar pe plan mondial, sa intre in declin si cand anume? Prin prisma unei complexe analize a contextului politic, economic si militar actual, autorul ofera un rapuns pertinent tuturor cititorilor dornici sa stie daca urmatorii 100 de ani vor fi dominati sau nu de SUA. Fragment din carte: "Pacea universala sau razboaie pretutindeni? Si razboiul rece s-a incheiat. Toti cei care nu vazusera, in formidabilele zguduiri care se succedasera in ultimii ani si care prevesteau evident dezmembrarea lagarului comunist, decit episoade provizorii sau intoarcerea la experiente analoage celor ale NEP-ului, aceasta „noua politica economica" imaginata de Lenin si de tovarasii sai pentru a scoate Uniunea Sovietica din impasul dramatic al „comunismului de razboi", sau inca o farsa menita sa insele Occidentul pentru a obtine din partea sa credite si concesii, au tacut brusc. In statele-majore NATO s-a incetat lucrul, s-au inchis dosarele si-au inceput intrebarile in legatura cu ce-ar fi de facut in viitor... A fost o perioada, foarte scurta, in care se parea ca razboiului rece nu putea sa-i urmeze decit o pace generala si prelungita, iar guvemele, ba precedate, ba urmate de presa, au pornit sa pregateasca reduceri ale cheltuielilor militare care, intr-adevar, aveau sa se efectueze putin cite putin in anii urmatori. Dupa care, moda s-a schimbat. Pericolul, se spune in Vest, nu mai vine din Est, ci din Sud. Mediile politice si militare unde staruiau amintirile razboiului din Algeria si ale celui din regiunea Canalului Suez, sau care se proiectau in razboaiele din Orientul Apropiat, isi imaginau, fara prea mare neplacere, ca urma sa se pregateasca unele conflicte cu forme multiple impotriva „Sudului" adica, desi nu se spunea lucrurilor si oamenilor pe nume, impotriva statelor arabe sau oricum impotriva unora dintre ele. Era din pacate foarte clar ca aveam de-a face cu un curent de idei si chiar cu o inclinatie dovedind o importanta conotatie rasista. Dovada razboiul din Golf, dar cu caracteristicile si limitele sale: Statele Unite au reusit sa regrupeze majoritatea tarilor arabe in coalitia pe care-o conduceau, popoarele din „Sud" nu s-au miscat, desi sentimentele lor nu puteau fi puse iar zdrobirea brutala si totala a Irakului a sugerat ca un conflict „Nord-Sud" ca acela nu era menit sa dureze multa vreme si nici sa se repete prea des... Dar turnanta se produsese si moda intelectuala, hotarit lucru, era orientata spre un sumbru orizont de crize multiple si razboaie neincetate, si nu spre o perioada pasnica ce trebuia sa urmeze razboiului rece. Drama iugoslava a contribuit mult la aceasta situatie, deoarece survenea in Europa, la doua ore de zbor de Paris. Sarajevo amintea de 1914, iar numele de Bosnia, Serbia, Muntenegru si Macedonia evocau ample capitole din manualele de istorie consacrate „chestiunii Orientului" si obscurei serii de razboaie balcanice. Mai era si Caucazul unde noile infruntari trimiteau la vechile masacrari ale armenilor si la deceniile de rezistenta in munti a musulmanilor in fata annatei ruse, din care Tolstoi facuse cadrul primelor sale opere, pe care studentii la limba rusa, cel putin in Franta, invatau adeseori sa le traduca... Au unnat apoi violentele din Algeria, masacrele din Ruanda, atentatele atribuite islamistilor, interminabilele razboaie civile din Afganistan, semnele de anarhie din republicile odinioara sovietice."