In Orientul Apropiat isi au originea multe dintre elementele pe care le asociem cu civilizatia avansata, ca agricultura, urbanizarea, statele, scrierea sau legile. Marc Van De Mieroop urmareste evolutia civilizatiilor din aceasta regiune aflata la intilnirea a trei continente, de la aparitia scrierii, primele orase din Mesopotamia si regatele babilonian si hitit, pina la marile imperii ale asirienilor si persanilor si transformarile radicale provocate de cuceririle lui Alexandru cel Mare. Cartea sa, care include harti si imagini, precum si fragmente din texte orientale, aduce o lumina noua in istoria unei zone si a unei epoci cruciale in evolutia omenirii.
Din cuprins:
Originile: fenomenul Uruk ? Dezvoltarea scrierii si administratiei ? Cultura scribilor ? Nomazi si popoare sedentare ? Dezvoltarea statelor teritoriale la inceputul mileniului doi ? Babilonul lui Hammurabi ? Vechiul Regat Hitit ? Interactiuni politice: diplomatie si comert ? Kasitii, asirienii si elamitii ? Ascensiunea Asiriei ? Mezii si babilonienii ? Crearea unui imperiu universal: Persia
Traducere de Vlad Stangu
Fragment din carte:
"3.1. Izvoarele scrise si relevanta lor istorica
Izvoarele scrise pentru studiul acestei perioade acopera o mare varietate de genuri. Documentele administrative continua sa fie majoritare, dar avem si relatari politice pentru unii conducatori din acea perioada si, mai tarziu, povestiri despre altii. Arhive administrative apar in situri diferite in numar tot mai mare. Informatiile pe care le contin acopera o gama tot mai larga si intelegem mai bine textele, deoarece reflecta mai clar limba vorbita prin notarea elementelor fonetice si a celor gramaticale. La Ur au fost scoase la lumina aproximativ 280 de tablite datand din jurul anului 2800. Tablitele administrative de la Fara (anticul Shuruppak ; cca 1.000 de tablite) si Abu Salabikh (numele antic nu este cunoscut ; cca 500 de tablite) dateaza din jurul anului 2500 si erau amestecate cu material lexical. Cel mai mare numar de texte provine de la sfarsitul perioadei, la Girsu descoperindu-se aproximativ 1.500 de tablite. In cea mai mare parte a perioadei dinastice timpurii se pare ca doar locuitorii Babiloniei au folosit scrierea si doar mai tarziu a aparut aceasta inovatie in Siria, unde au fost excavate arhive la Mari (cca 40 de tablite), la Nabada (modernul Tell Beydar ; cca 250 de tablite) si in special in vest, la Ebla (cca 3.600 de tablite), toate datand din jurul anului 2350.
Un nou tip de text, inscriptiile regale, ne ofera informatii foarte folositoare pentru studiul istoriei politice. La inceput constau intr-un simplu nume si titlu pe un obiect votiv, indicand cine l-a dedicat - de exemplu, ?Mebaragesi, regele Kishului", pe un vas de piatra datand din jurul anului 2650. Curand, inscriptiile regale aveau sa includa scurte propozitii, de exemplu, ca conducatorul a poruncit construirea unui templu, iar in timp au devenit mai lungi, relatand faptele de arme impreuna cu evenimentul comemorat. Acestea au culminat in mileniul unu cu rapoarte lungi si detaliate pentru fiecare an, relatand campaniile militare si descriind cladirile ridicate. Aceste inregistrari ofera date importante asupra activitatii conducatorului, atat in pozitia de ctitor, cat si ca razboinic. Din perioada dinastica timpurie au fost descoperite doar cateva texte in situri din Babilonia, ca Adab, Kish, Nippur, Umma, Ur si Uruk. Mari, pe Eufrat, este singurul oras sirian unde au fost gasite inscriptii regale. Dar cel mai consistent grup provine cu siguranta din statul sudic al Lagashului, unde noua membri ai dinastiei locale au lasat 120 de asemenea inscriptii. Acestea prezinta o relatare detaliata a razboaielor cu orasul vecin Umma, in mod clar favorabil punctului de vedere din Lagash, din moment ce regii acestui oras sunt autorii inscriptiilor. Aceste texte ne dau posibilitatea, pentru prima data in istoria Orientului Apropiat, sa descriem un eveniment bazat pe izvoare din acea perioada. "
Cărți,multe cărți.
