Reflecțiile de față asupra educației cuprind notele unui curs ținut de Kant la Universitatea din Königsberg. Căpătând o nuanță personală, subiectul reprezintă în același timp o meditație atât pentru pedagogi cât și pentru filosofi, importanța fiind aceea de a arăta până unde se poate întinde rațiunea practică a filosofiei kantiene. Educația, după cum afirma Kant, nu este chemată să formeze rațiunea speculativă, ci o rațiune care, în economia și structura sa, este practică. Această lucrare de mică întindere a fost publicată în 1803 și se constituie în orizontul celor trei Critici ale filosofului: „Omul poate deveni om numai prin educație. El nu e nimic decât ceea ce face educația din el.”
Cărți,multe cărți.
