„Cele trei piese reunite în volumul de faţă sunt tot atâtea faţete ale unui dramaturg de vocaţie care mânuieşte cu dexteritate umorul pe alocuri negru niciodată însă marcat de cruzime – în Corporaţia tragismul incomunicabilităţii – în Singurătatea pietrelor sau «jonglează» metempsihotic cu adevăruri sociale dintre cele mai dure – în Trecătoarea pisicii. Deşi porneşte de la realităţi recognoscibile Flavius Lucăcel nu se cantonează în evenimenţialul imediat ci redimensionează faptele conferind textelor valori perene. Cele trei piese diferite între ele ca structură şi tematică se potenţează reciproc având un numitor comun: oferă posibilităţi de manifestare deopotrivă «capriciilor» regizorale cât şi interpretării actoriceşti. Rămâne doar ca ele să fie receptate de cei îndrituiţi pe măsura generoasei oferte pe care o propun.“ Ioan-Pavel Azap
Cărți,multe cărți.
