De partea bună a hărții

„În De partea bună a hărții cel de-al doilea proiect al colecției Metamorfoze Editura Paralela 45 Cătălina Bălan aduce împreună literatura filmul compoziția sonoră și diverse expresii vizuale valorificând niște spații ale memoriei bine definite capabile să găzduiască o adevărată fuziune conceptuală. Structurat în trei capitole– De partea bună a hărții Oasele și Viața noastră urbană dintre care primul dă și numele albumului – volumul anunță încă din titlu o poezie cu puternice valențe sociale și politice. Dacă în primul capitol este explorată mai ales experiența doliului și a recuperării memoriei următoarele două ies din lumea familială rurală și sunt scoase în prim-plan pe de o parte în Oasele realitatea dură și anxiogenă a războiului și pe de altă parte în Viața noastră urbană momente de rutină ale unei vieți aflate în căutarea normalității și a unui ritm într-o lume care le refuză pe amândouă. Totodată spațiul poetic din De partea bună a hărții este conturat de imagini ceea ce constituie un excelent punct de pornire pentru multiple experiențe estetice și emoționale amestecul creativ de arte contopindu-se într-o formă autentică de poezie performativă. În acest sens poezia Cătălinei intră în dialog cu trei direcții artistice prin implicarea unor voci distincte din sfera artei contemporane. Astfel Ghenadie Popescu un remarcabil artist din Republica Moldova dedicat artelor vizuale și sculpturii semnează un experiment foto-video; Sergej Timofejev poet leton DJ și inițiator al unui longeviv proiect de poezie multimedia dă contur dimensiunii sonore a cărții iar tânăra graficiană Sorina Popescu construiește componenta vizuală a albumului. S-a conturat și un dialog poetic tripartit – o conversație peste timp granițe și generații – care aduce laolaltă poeme de Cătălina Bălan Sergej Timofejev și subsemnata. Acest proiect cuprinde așadar colaborarea dintre cinci artiști care sunt astăzi cu toții de partea bună a hărții unii dintre ei experimentând cum e să fii și de cealaltă parte. Ei provin dintr-un spațiu comun atât fizic cât și afectiv al Europei de Est având o serie de referințe culturale istorice politice și emoționale comune.” Diana Iepure