Pentru mine, Ardealul este format din orase mici. Ceea ce ma fascineaza la orasele mici sunt podurile caselor despre care mi-am inchipuit mereu ca adapostesc prafuite cufere, sipete, casete din lemn pictate cu flori si inimioare pline cu scrisori de dragoste neexpediate vreodata, jurnale intime, caiete cu poezii scrise de-a lungul vremii de preotese, profesoare, invatatoare, functionare sensibile si suferind profund din dragoste. Si astazi, daca ai apucat sa citesti macar o pagina din cartea lui Al. Cistelecan, Ardelencele, mi se pare lipsit de delicatete ca, atunci cand vezi o femeie frumoasa intr-un oras mic transilvan, sa nu iti imaginezi ca poarta in suflet o poveste de dragoste nefericita. Nu stiu cate poduri a apucat sa cerceteze pana acum Al. Cistelecan si nici din cate orasele din Ardeal. Un lucru e cert: cercetarile, ?sapaturile? sale prin manuscrisele din poduri imi confirma intuitia. Oricum, Ardelencele lui Al. Cistelecan este o carte admirabila. O carte atat de frumoasa
Cărți,multe cărți.
