Amurgul Evului Mediu

Studiu despre formele de via?? ?i de gândire din secolele al XIV-lea ?i al XV-lea în Fran?a ?i în ??rile de Jos ?Va deveni oare vreodat? sesizarea con?inutului esen?ial, care a s?l??luit în acele forme, obiectul cercet?rii istorice?" Johan Huizinga Acest studiu clasic despre art?, via?? ?i gândirea din Fran?a ?i ??rile de Jos în secolele al XIV-lea ?i al XV-lea este una dintre cele mai p?trunz?toare analize ale perioadei medievale. O capodoper? a genului, cartea demonstreaz? c? dispari?ia cavalerismului a reflectat spiritul timpului ?i c? eroii ?i evenimentele epocii nu au constituit un preludiu al Rena?terii ?i nici n-au purtat semin?ele unei culturi pe cale de a lua fiin??, ci au fost semnele epuiz?rii celei vechi. Printre alte subiecte, autorul examineaz? violen?a vie?ii medievale, ideea de cavalerism, conven?iile legate de iubire, via?a religioas?, viziunea asupra mor?ii, simbolismul ce se afla între?esut în pânza vie?ii de zi cu zi ?i sentimentul tr?irii estetice. Vedem Evul Mediu târziu prin intermediul psihologiei ?i gândirii arti?tilor, teologilor, poe?ilor, cronicarilor de curte, al prin?ilor ?i oamenilor de stat ai vremii, devenind astfel martorii splendorii ?i simplit??ii vie?ii medievale. ?Am încercat aici s? privim secolele al XIV-lea ?i al XV-lea nu ca pe o prevestire a Rena?terii, ci ca pe sfâr?itul Evului Mediu, iar civiliza?ia medieval? din ultima epoc? a vie?ii ei ca pe un pom cu fructe prea coapte, ajuns la deplina lui maturitate ?i dezvoltare. N?p?direa nucleului vital al gândirii de c?tre atâtea ?i atâtea forme de gândire vechi, tiranice, ve?tejirea ?i rigidizarea unei civiliza?ii bogate ? acesta este con?inutul principal al paginilor ce urmeaz?. Scriind cartea de fa??, privirea ne-a fost îndreptat?, parc?, spre profunzimile unui cer crepuscular, ale unui cer sângeriu, ap?s?tor ?i crâncen, plin de plumb amenin??tor ?i de false sclipiri de aram?." Johan Huizinga Istoric, filosof al culturii ?i unul dintre fondatorii istoriei culturale moderne, Johan Huizinga s-a n?scut la Groningen, pe 7 decembrie 1872. A urmat liceul din acela?i ora? ?i apoi a f?cut studii de filosofie la Universitatea din Groningen între anii 1891 ?i 1896, pe care le-a continuat pentru un an la Universitatea din Leipzig. Diploma de doctor o ob?ine în 1897 ?i apoi, timp de ?apte ani, pred? la liceul municipal din Haarlem. Articolele lui despre istoria vechiului ora? îi aduc notorietatea în lumea universitar? ?i un loc la catedra de istorie a Universit??ii din Groningen, unde r?mâne pân? în 1915, când începe s? predea la Universitatea din Leiden. În anii urm?tori public? cele mai cunoscute c?r?i ale sale: Mensch en Menigte in Amerika (1918), Herfsttij der Middeleeuwen (Amurgul Evului Mediu, 1919) ?i Homo Ludens, ap?rut? 1938. În acela?i an, Huizinga e ales vicepre?edinte al Comitetului Interna?ional pentru cooperare intelectual? al Ligii Na?iunilor. În 1941, dup? ce ?ine un discurs în care critic? influen?a german? asupra culturii olandeze, este arestat de nazi?ti. Este eliberat anul urm?tor, dar nu se poate reîntoarce la Leiden. Aflat înc? sub interdic?ie la De Steeg, Johan Huizinga moare la 1 februarie 1945, cu doar câteva luni înainte de încheierea r?zboiului.