Ca tip intelectual, Erasm face parte din grupul, destul de rar, al celor care sunt in acelasi timp idealisti absoluti si totusi oameni moderati. Ei nu pot suporta imperfectiunea lumii si trebuie sa i se opuna, dar nu se simt in largul ei la extreme si se tem de actiune pentru ca stiu ca aceasta intotdeauna darama si cladeste in egala masura, asa incat se retrag si continua sa strige ca totul trebuie sa se schimbe, dar cand vine criza, sovaie si trec de partea traditiei si a conservatorismului. Acesta este, de asemenea, un aspect al tragismului vietii lui Erasm: a fost omul care a vazut noul si viitorul mai bine ca nimeni altul, care a simtit ca trebuie sa ia la refec vechiul, dar care totusi n-a putut imbratisa noul. A incercat sa ramana in Biserica veche, dupa ce ii adusese prejudicii formidabile, si a renegat Reforma si, pana la un anumit nivel, chiar si umanismul, dupa ce le-a promovat intr-o masura uriasa pe amandoua.
Cărți,multe cărți.
