io stau la etaju sapte. si la geamu meu de la bucatarie io vad un teren vilan. sau viran. sau cum ma-sa-i zice ca io nu le prea am p-astea. adica-i un teren pe care nu e nimica. si ma tot obsedeaza gandu ca maine poimaine o sa vina astia cu buldozere si macarale si-o sa-mi faca viata un chin. nu stiu simt io asa senzatia asta ca n-o sa mai fie liniste prea multa vreme. noaptea stau si ma uit pe geam si-ascult cum latra cainii. asta e singuru motiv care ma face sa ma bucur ca o sa vina aia cu buldozerele. ca sigur poate-o sa omoare toti cainii si-o sa am si io liniste. adica uite ca tot n-o sa am liniste c-o sa faca aia balamuc pana termina cu santieru. ham. uite io acuma mi-am dat seama ca io oricum o-ntorc tot prost pica.
Cărți,multe cărți.
