237 de zile-n mormant

Nevinovatia mea, onestitatea si integritatea mea sunt totale, sunt absolute, incat nu trebuie sa mai fie demonstrate. Nu am de ce, pentru ce sa ma apar. Daca se vrea sa se faca dreptate, se va face. Daca se vrea sa se afle adevarul, se va afla. Oricum, pentru mine va fi prea tarziu, este deja prea tarziu. Am fost atat de hartuita si sfasiata, calomniata si imbalosata, terfelita si batjocorita, incat oricat de limpezi si purificatoare ar fi incre­derea, stima, prietenia si dragostea unor oameni nu vor reusi sa mai curete stratul jegos si mocirlos al injosirilor lipit etans de mine. Orice placere a vietii va avea un gust salciu de lacrimi neplanse, pentru ca oricat de neintrerupt mi-ar fi plansul tot va ramane cineva sau ceva drag de jelit. Am fost pentru totdeauna frustrata de libertatea de a ma mai bucura de Credinta si de Iubire si aceasta este crima monstruoasa si de neiertat care s-a savarsit impotriva mea.