Lewis Carroll ale carui carti au impanzit azi lumea, ducea la 1800 o viata profund discreta de parca ar fi dorit a-si ingropa/ ascunde existenta intre imagini/ fotografii/ desene/ experimente grafice ca reflex al nevoii sale imperative de a avea probe palpabile prin care sa contracteze trecerea nestiuta a timpului. Sau povara singuratatii. Tocmaiea, cea care l-aindemnat sau i-adat posibilitatea sa-si construiasca o noua (reala?) identitate.Aluzii si dedicatii, cam la atat se reduce schimbul epistolar celebru dintre Carroll si Alice Liddell Hargreaves. E mult ? E putin ? Poate e doar un ?sfat? pentru corespondentii multi si necunoscuti ce bat la portile fildes ale comunicarii sentimantale.